Unghiul. Măsura unui unghi. Clasificarea unghiurilor
Ce este un unghi, cum se măsoară cu raportorul și cum se clasifică unghiurile: nul, ascuțit, drept, obtuz, alungit. Calcule cu grade și minute. Mai jos găsești și lecțiile video.
10.4Unghiul. Măsura unui unghi. Clasificare
Definiție
Figura geometrică formată din două semidrepte care au originea comună se numește unghi. Originea comună este vârful unghiului, iar semidreptele sunt laturile lui. Notăm \(\sphericalangle AOB\) (vârful se scrie la mijloc) sau \(\sphericalangle O\), dacă nu există confuzii.
Măsura unui unghi se exprimă în grade și se notează \(m(\sphericalangle AOB)\). Instrumentul de măsură este raportorul.
\[1^\circ=60^{\prime}\ \text{(minute)},\qquad 1^{\prime}=60^{\prime\prime}\ \text{(secunde)},\qquad 1^\circ=3600^{\prime\prime}\]
Unghiuri congruente: \(\sphericalangle AOB\equiv\sphericalangle CPD\iff m(\sphericalangle AOB)=m(\sphericalangle CPD)\).
Clasificarea unghiurilor
| Unghiul este | dacă |
|---|---|
| nul | laturile coincid: \(m=0^\circ\) |
| ascuțit | \(0^\circ\lt m\lt 90^\circ\) |
| drept | \(m=90^\circ\) (laturile sunt perpendiculare) |
| obtuz | \(90^\circ\lt m\lt 180^\circ\) |
| alungit | laturile sunt semidrepte opuse: \(m=180^\circ\) |
Un unghi care nu este nici nul, nici alungit se numește unghi propriu; măsura lui este cuprinsă strict între \(0^\circ\) și \(180^\circ\).
Calcule cu măsuri de unghiuri
Metodă
Se lucrează separat cu grade, minute și secunde. La adunare, fiecare 60 de secunde se transformă într-un minut, iar fiecare 60 de minute într-un grad. La scădere, dacă nu ajung minutele (secundele), se „împrumută” un grad \(=60^{\prime}\) (un minut \(=60^{\prime\prime}\)).
Exemplul 10.5
Rezolvare
a) \(62^\circ45^{\prime}57^{\prime\prime}+18^\circ29^{\prime}36^{\prime\prime}=80^\circ74^{\prime}93^{\prime\prime}=80^\circ75^{\prime}33^{\prime\prime}=81^\circ15^{\prime}33^{\prime\prime}\) (am folosit \(93^{\prime\prime}=1^{\prime}33^{\prime\prime}\) și \(75^{\prime}=1^\circ15^{\prime}\)).
b) \(135^\circ18^{\prime}12^{\prime\prime}=134^\circ77^{\prime}72^{\prime\prime}\), deci \(134^\circ77^{\prime}72^{\prime\prime}-42^\circ36^{\prime}25^{\prime\prime}=92^\circ41^{\prime}47^{\prime\prime}\).
c) \(3\cdot14^\circ53^{\prime}=42^\circ159^{\prime}=44^\circ39^{\prime}\) (deoarece \(159^{\prime}=2^\circ39^{\prime}\)).
d) \(125^\circ:4=124^\circ60^{\prime}:4=31^\circ15^{\prime}\).
Exemplul 10.6
Rezolvare
\(0{,}25^\circ=0{,}25\cdot60^{\prime}=15^{\prime}\), deci \(37{,}25^\circ=37^\circ15^{\prime}\).\(36^{\prime}=\dfrac{36}{60}^\circ=0{,}6^\circ\), deci \(18^\circ36^{\prime}=18{,}6^\circ\).
Toate lecțiile din capitol: 10. Dreapta și unghiul – teorie, formule și exemple rezolvate. Teorie rescrisă și completată după Breviar teoretic cu exemple concrete pentru Evaluarea Națională, prof. Ignătescu Viorel Ovidiu (Revista Mateinfo.ro, 2010). Lecții video: prof. Andrei Octavian Dobre.